Vaporul “Zece noduri” pleca tocmai la ora 4, avand o intarziere de 6 ore, din cauza intreruperii curentului electric din tot orasul. La ora 4 fix, cand s-a ridicat ancora, mi s-a ridicat si mie o piatra de pe inima.
Era o vreme frumoasa. Marea era linistita. Toata lumea iesise pe punte. Unii stateau la prova, dar eu, care sunt un mare pupacios, am stat la pupa.
Eram foarte nelinistit. Vaporul mergea cu 120 noduri pe ora, iar mie mi se urca un nod in gat. Ca sa-mi dau seama cum stau lucrurile, am dat o raita pe jos, pe la cazane, unde am intrat in vorba cu fochistul, care injura de mama focului:
- S`o arda focul de meserie.
Fochistul era foc si para malaiata. Cand i-am vorbit, fochistul a tresarit.
- Cum merge? , l-am intrebat.
- Prost. Toata ziua la foc… Ferice de ala care nu-i fochist.
- Lasa, nu te mai vaita. Toti oamenii sunt astazi fochisti, decand toate s-au scumpit foc… .
Ghinion! Deodata s-au auzit fluiere si strigate ca pe vapor exista un pasager clandestin. Eram pierdut ! Nu mi-am pierdut insa prezenta de spirit.
Am pasarit fochistul si am iesit pe punte, cu gandul : ” Decat sa intru la apa, mai bine sar in apa !!!” Vaporul mergea foarte iute: cu 120 de noduri pe ora. Ca sa-i mai micsorez viteza, m-am repezit si am desfacut vreo zece noduri de la o franghie, insa tot nu era deajuns. Am fost astfel nevoit sa desfac si nodul de la cravata. Dar pana sa sar, am fost surprins de toti pasagerii. Incoltit, am decurs la una din marile strategii ale mele:
- Stati pe loc, ca altfel aveti de-aface cu mine!
Cand au auzit de mine, care sunt periculoase, toti pasagerii au incremenit.
Era bun trucul, care prinsese de minune. Dar, dupa cateva momente, vaporul s-a lovit de o mina si praf s-a ales de el. E drept, nu s-a vazut praful, ca marea era bine stropita, dar toti pasagerii eram acum niste bieti naufagiati….
Daca ati ajunge pe o insula, uitata de lume. Ati vrea sa traiti experienta lu` Robinson Crusoe? Sau ati prefera sa naufragiati cu mai multi oameni, prieteni ori necunoscuti?
